Nominal Forms
Infinitiv:
a feri
Infinitiv compus:
a fi ferit
Gerunziu:
ferind
Participiu:
ferit
Cognates
-
Long Infinitive
ferire
Indicativ
Prezent
| eu | feresc |
| tu | fereşti |
| el | fereşte |
| noi | ferim |
| voi | feriţi |
| ei | feresc |
Perfect compus
| eu | am ferit |
| tu | ai ferit |
| el | a ferit |
| noi | am ferit |
| voi | aţi ferit |
| ei | au ferit |
Imperfect
| eu | feream |
| tu | fereai |
| el | ferea |
| noi | feream |
| voi | fereaţi |
| ei | fereau |
Mai mult ca perfect
| eu | ferisem |
| tu | feriseşi |
| el | ferise |
| noi | feriserăm |
| voi | feriserăţi |
| ei | feriseră |
Perfect simplu
| eu | ferii |
| tu | ferişi |
| el | feri |
| noi | ferirăm |
| voi | ferirăţi |
| ei | feriră |
Viitor I
| eu | voi feri |
| tu | vei feri |
| el | va feri |
| noi | vom feri |
| voi | veţi feri |
| ei | vor feri |
Viitor II
| eu | voi fi ferit |
| tu | vei fi ferit |
| el | va fi ferit |
| noi | vom fi ferit |
| voi | veţi fi ferit |
| ei | vor fi ferit |
Viitor I (popular)
| eu | o să feresc |
| tu | o să fereşti |
| el | o să ferească |
| noi | o să ferim |
| voi | o să feriţi |
| ei | o să ferească |
Viitor II (popular)
| eu | am să fi ferit |
| tu | ai să fi ferit |
| el | are să fi ferit |
| noi | avem să fi ferit |
| voi | aveţi să fi ferit |
| ei | au să fi ferit |
Viitor I (popular)
| eu | oi feri |
| tu | îi feri |
| el | a feri |
| noi | om feri |
| voi | îţi feri |
| ei | or feri |
Subjonctiv
Prezent
| eu | feresc |
| tu | fereşti |
| el | ferească |
| noi | ferim |
| voi | feriţi |
| ei | ferească |
Perfect compus
| eu | fi ferit |
| tu | fi ferit |
| el | fi ferit |
| noi | fi ferit |
| voi | fi ferit |
| ei | fi ferit |
Conditional
Prezent
| eu | aş feri |
| tu | ai feri |
| el | ar feri |
| noi | am feri |
| voi | aţi feri |
| ei | ar feri |
Perfect
| eu | aş fi ferit |
| tu | ai fi ferit |
| el | ar fi ferit |
| noi | am fi ferit |
| voi | aţi fi ferit |
| ei | ar fi ferit |
Prezent
Verbs conjugated like 'feri'
şiştăvi,
şmecheri,
şontorogi,
şopti,
şparli,
şterpeli,
ştirbi,
şuşoti,
ţicni,
ţigăni,
ţinti,
ţâşni,
ţăcăni,
ţărmuri,
absolvi,
aburi,
acri,
adeveri,
adânci,
adăposti, etc. (List truncated at 20 verbs)
Verbs similar to 'feri'
oferi,
acri,
cere,
cerşi,
deferi,
diferi,
dori,
făuri,
ferici,
fi,
Translations
guard, to protect from some offence
Synonyms & Antonyms
Synonyms
- apăra
- proteja, ocroti, păzi, protegui, adăposti
- ocoli
- evita, înconjura, ascunde, fugi
- codi
- şovăi, ezita
- tupila
- ascunde, pitula
- scuti
- scăpa, cruţa, menaja
- proteja
- ocroti, sprijini, apăra, ajuta, favoriza, păzi
- protegui
- proteja, ocroti, sprijini, apăra, favoriza, părtini, păzi
- prezerva
- păzi, apăra, proteja
- preveni
- preîntâmpina, evita
- piti
- ascunde, pitula, adăposti, dosi
- păzi
- proteja, apăsa, ocroti, veghea, supraveghea, străjui
- para
- ezita, ocoli, înlătura, preîntâmpina, împiedica, contracara
- ocroti
- apăra, proteja, oblădui, păzi
- menaja
- cruţa, păzi, apăra, proteja, îngriji
- evita
- ocoli, eschiva, eluda, neglija
Etymology
Probably from Latin ferīre (“strike”), of Proto-Indo-European origin, with a related but shifted semantic development in Romanian (with the meaning seeming to derive from the reaction to being struck or attacked). Other less likely explanations include a Vulgar Latin *auferīre, from an alteration of auferre (as with suferi < suffere). Compare Aromanian afirescu, afiriri. Some have tried to connect it, at least in the archaic or regional sense of "to celebrate a holiday", with a Vulgar Latin *fērīre, from fēriae. See: Latin '
feriō'.
Verbs referencing "feri"
Aromanian
firescu.
Additional Information
Sample Sentences
-
pentru că de la mine nimeni nu cutează să fure, ba să-l ferească Dumnezeu pe acela pe care aș crede că-l pot bănui. M-ai înțeles ? ! Eu voiesc să știu totdeauna cine umblă pe drum, cine trece pe aici, cine ce
(Moara cu noroc)
-
— Ba să mă ferească Dumnezeu, răspunse Ghiță. Sunt om cuminte. Voiesc numai să vă arăt că nu mi-e frică de voi.
(Moara cu noroc)
-
om rău și primejdios". Zilele treceau însă, precum ele treceau, Ana se simțea tot mai părăsită. De când se împrietenise cu Lică, Ghiță parcă fugea de dânsa, parcă-i ascundea ceva și se ferea să nu rămâie singur cu dânsa.
(Moara cu noroc)
-
primească. De aici înainte el în adevăr se ferea de dânsa, iară ea își dădea silință să nu-l supere.
(Moara cu noroc)
-
îndrăzni să stea de pândă. De atunci s-a ferit de Lică și de oamenii lui,
(Moara cu noroc)
-
vedea veselă și mulțumită, de a o feri de orice supărare, de orice necaz, de orice gând rău. Ce-i pasă lui acum de Pintea, de judecăți, de
(Moara cu noroc)
-
va întâmpla — Doamne ferește ! — lucrul de care te temi, el îți va
(Moara cu noroc)
-
greș: de oamenii care au asemenea slăbiciune mă feresc, căci ei te
(Moara cu noroc)
-
ori nu ești amestecat și nu știi să te ferești de oamenii răi, și atunci
(Moara cu noroc)
-
se ferea de Pintea. Și omul foarte lesne se împăcă cu păcatele sale.
(Moara cu noroc)