pasa – Romanian verb conjugation

Romanian verb forms of pasa

Nominal Forms

Infinitiv: a pasa
Infinitiv compus: a fi pasat
Gerunziu: pasând
Participiu: pasat

Cognates

-

Long Infinitive

pasare

Indicativ

Prezent

eupasez
tupasezi
elpasează
noipasăm
voipasaţi
eipasează

Perfect compus

euam pasat
tuai pasat
ela pasat
noiam pasat
voiaţi pasat
eiau pasat

Imperfect

eupasam
tupasai
elpasa
noipasam
voipasaţi
eipasau

Mai mult ca perfect

eupasasem
tupasaseşi
elpasase
noipasaserăm
voipasaserăţi
eipasaseră

Perfect simplu

eupasai
tupasaşi
elpasă
noipasarăm
voipasarăţi
eipasară

Viitor I

euvoi pasa
tuvei pasa
elva pasa
noivom pasa
voiveţi pasa
eivor pasa

Viitor II

euvoi fi pasat
tuvei fi pasat
elva fi pasat
noivom fi pasat
voiveţi fi pasat
eivor fi pasat

Viitor I (popular)

euo să pasez
tuo să pasezi
elo să paseze
noio să pasăm
voio să pasaţi
eio să paseze

Viitor II (popular)

euam să fi pasat
tuai să fi pasat
elare să fi pasat
noiavem să fi pasat
voiaveţi să fi pasat
eiau să fi pasat

Viitor I (popular)

euoi pasa
tuîi pasa
ela pasa
noiom pasa
voiîţi pasa
eior pasa

Subjonctiv

Prezent

eupasez
tupasezi
elpaseze
noipasăm
voipasaţi
eipaseze

Perfect compus

eufi pasat
tufi pasat
elfi pasat
noifi pasat
voifi pasat
eifi pasat

Conditional

Prezent

euaş pasa
tuai pasa
elar pasa
noiam pasa
voiaţi pasa
eiar pasa

Perfect

euaş fi pasat
tuai fi pasat
elar fi pasat
noiam fi pasat
voiaţi fi pasat
eiar fi pasat

Prezent

Imperative

tupasează
voipasaţi

Verbs similar to 'pasa'

casa, masa, pansa, păsa, pava, pisa, plasa, tasa, agasa, apăsa,

Translations

  • pass, to move or be moved from one place to another
  • set, to direct the ball to a teammate for an attack
  • Synonyms & Antonyms

    Synonyms

    ceda
    da, transmite, înmâna

    Etymology

    Borrowed from French passer, from Vulgar Latin *passāre. See also the rare or antiquated doublet păsa. See: French 'passer'.

    Additional Information

    Sample Sentences

    • — Hm ! îi răspunse feciorul zâmbind pe sub mustață. Pare-mi-se că tot la ceea la ce te gândești și tu. Dar ce ne pasă nouă ! ? urmă el, (Moara cu noroc)
    • peste puțin, mai deschis. Nu-i așa ? ! Ce-ți pasă ție ? ! Ce-mi pasă mie ? ! (Moara cu noroc)
    • vedea veselă și mulțumită, de a o feri de orice supărare, de orice necaz, de orice gând rău. Ce-i pasă lui acum de Pintea, de judecăți, de (Moara cu noroc)
    • trebile arândașului, ce-i pasă de gândurile ce-și va fi făcând lumea ?... (Moara cu noroc)
    • slujnică în casă. — Ce-mi pasă mie de alții ! răspunse ea. Mai mult amar n-a fost în viața lor întreagă decât este acum în sufletul meu: e mai grozav să (Moara cu noroc)
    • Honsla nu e un obiect pe care să ți-l pasez pur și simplu. (Honsla Rakh)