Nominal Forms
Infinitif:
caracouler
Participe présent:
caracoulant
Participe passé
caracoulé
Cognates
-
Indicatif
Présent
| je | caracoule |
| tu | caracoules |
| il;elle;on | caracoule |
| nous | caracoulons |
| vous | caracoulez |
| ils;elles | caracoulent |
Passé composé
| j' | ai caracoulé |
| tu | as caracoulé |
| il;elle;on | a caracoulé |
| nous | avons caracoulé |
| vous | avez caracoulé |
| ils;elles | ont caracoulé |
Imparfait
| je | caracoulais |
| tu | caracoulais |
| il;elle;on | caracoulait |
| nous | caracoulions |
| vous | caracouliez |
| ils;elles | caracoulaient |
Plus-que-parfait
| j' | avais caracoulé |
| tu | avais caracoulé |
| il;elle;on | avait caracoulé |
| nous | avions caracoulé |
| vous | aviez caracoulé |
| ils;elles | avaient caracoulé |
Futur simple
| je | caracoulerai |
| tu | caracouleras |
| il;elle;on | caracoulera |
| nous | caracoulerons |
| vous | caracoulerez |
| ils;elles | caracouleront |
Futur antérieur
| j' | aurai caracoulé |
| tu | auras caracoulé |
| il;elle;on | aura caracoulé |
| nous | aurons caracoulé |
| vous | aurez caracoulé |
| ils;elles | auront caracoulé |
Passé simple
| je | caracoulai |
| tu | caracoulas |
| il;elle;on | caracoula |
| nous | caracoulâmes |
| vous | caracoulâtes |
| ils;elles | caracoulèrent |
Passé antérieur
| j' | eus caracoulé |
| tu | eus caracoulé |
| il;elle;on | eut caracoulé |
| nous | eûmes caracoulé |
| vous | eûtes caracoulé |
| ils;elles | eurent caracoulé |
Subjonctif
Présent
| je | caracoule |
| tu | caracoules |
| il;elle;on | caracoule |
| nous | caracoulions |
| vous | caracouliez |
| ils;elles | caracoulent |
Passé composé
| j' | aie caracoulé |
| tu | aies caracoulé |
| il;elle;on | ait caracoulé |
| nous | ayons caracoulé |
| vous | ayez caracoulé |
| ils;elles | aient caracoulé |
Imparfait
| je | caracoulasse |
| tu | caracoulasses |
| il;elle;on | caracoulât |
| nous | caracoulassions |
| vous | caracoulassiez |
| ils;elles | caracoulassent |
Plus-que-parfait
| j' | eusse caracoulé |
| tu | eusses caracoulé |
| il;elle;on | eût caracoulé |
| nous | eussions caracoulé |
| vous | eussiez caracoulé |
| ils;elles | eussent caracoulé |
Conditionnel
Présent
| je | caracoulerais |
| tu | caracoulerais |
| il;elle;on | caracoulerait |
| nous | caracoulerions |
| vous | caracouleriez |
| ils;elles | caracouleraient |
Passé
| j' | aurais caracoulé |
| tu | aurais caracoulé |
| il;elle;on | aurait caracoulé |
| nous | aurions caracoulé |
| vous | auriez caracoulé |
| ils;elles | auraient caracoulé |
Imperatif
| tu | caracoule |
| nous | caracoulons |
| vous | caracoulez |
Verbs conjugated like 'caracouler'
abaisser,
abandonner,
abdiquer,
abecquer,
aberrer,
abhorrer,
abjurer,
ablater,
abloquer,
abluer,
ablutionner,
abominer,
abonder,
abonner,
aborder,
aborner,
aboucher,
abouler,
abouter,
abraser, etc. (List truncated at 20 verbs)
Verbs similar to 'caracouler'
caracoler,
calculer,
caramboler,
circuler,
coucouler,
crapuler,
crouler,
marabouter,
parachuter,
rabouler,
Translations
Synonyms & Antonyms
Etymology
Additional Information
Sample Sentences