păsa – Romanian verb conjugation

Romanian verb forms of păsa

Nominal Forms

Infinitiv: a păsa
Infinitiv compus: a fi păsat
Gerunziu: păsând
Participiu: păsat

Cognates

See the 5 cognates of păsa

Long Infinitive

Indicativ

Prezent

elpasă

Perfect compus

ela păsat

Imperfect

elpăsa

Mai mult ca perfect

elpăsase

Perfect simplu

elpăsă

Viitor I

elva păsa

Viitor II

elva fi păsat

Viitor I (popular)

elo să pese

Viitor II (popular)

elare să fi păsat

Viitor I (popular)

ela păsa

Subjonctiv

Prezent

elpese

Perfect compus

elfi păsat

Conditional

Prezent

elar păsa

Perfect

elar fi păsat

Prezent

Imperative

Verbs conjugated like 'păsa'

apăsa, delăsa, lăsa, păsa,

Verbs similar to 'păsa'

casa, masa, pansa, păsa, pava, pisa, plasa, tasa, agasa, apăsa,

Translations

  • mind, to dislike, object to, have a contrary opinion toward
  • Synonyms & Antonyms

    Synonyms

    interesa
    îngrijora, nelinişti

    Etymology

    Inherited from Latin pēnsāre (“weigh carefully”), frequentative of pendere. See: Latin 'penso', Latin 'penso'.

    Verbs referencing "păsa"

    Spanish pesar.

    Additional Information

    Sample Sentences

    • [...] rău zidite din care consistă partea cea mare a capitalei României, și prin bălțile de noroi ce împroșcau pe cutezătorul ce se încredea perfidelor unde treceau niște ciubote mari cărora nu le-ar fi păsat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic. Umbra eroului nostru dispărea prin șiroaiele ploii, care [...] (Sărmanul Dionis)
    • [...] ești și mai mult cauza unor crude dureri. Ah ! cât ești de frumoasă și cu cât ești, cu atâta mai nefericit sunt, și cu cât sunt, cu atâta mai frumoasă ești ! — N-am avut speranțe, puțin mi-a păsat; n-am avut dorințe, nici una-n lume, puțin mi-a păsat; de una am fost capabil, de una, care, să-mi cuprindă toată viața mea, și aceea nerealizabilă, tu ! — Oricât de mare ar fi mila ta, până [...] (Sărmanul Dionis)
    • [...] și cu cât ești, cu atâta mai nefericit sunt, și cu cât sunt, cu atâta mai frumoasă ești ! — N-am avut speranțe, puțin mi-a păsat; n-am avut dorințe, nici una-n lume, puțin mi-a păsat; de una am fost capabil, de una, care, să-mi cuprindă toată viața mea, și aceea nerealizabilă, tu ! — Oricât de mare ar fi mila ta, până acolo nu se poate coborî. Nu-mi zâmbi ! Zâmbetul tău m-ar [...] (Sărmanul Dionis)
    • se joacă cu șoarecele. — Înțeleg, zise el dar, stăpânindu-se. Nu te-ai întovărășit cu Lică decât de strâmtorare. Mie prea puțin îmi pasă de ce te-ai întovărășit: (Moara cu noroc)
    • — Noi bănuim pe toată lumea, grăi căprarul; asta ni-e meseria. — Să-ți fie de bine ! răspunse Ghiță privindu-l cam peste umăr. Crede-mă că prea puțin îmi pasă dacă mă crezi așa ori altfel: eu tot (Moara cu noroc)
    • Dar și Ghiță vorbise din inimă când spusese că prea puțin îi pasă. Acum chiar nici Pintea nu se sfia a-i spune că-l bănuiește, el se simțea (Moara cu noroc)
    • a fi aruncat măcar o privire la copiii săi; nu-i mai păsa de nimic, dar (Moara cu noroc)
    • păsa, adăugă apoi peste puțin, dac-ar ieși și lung cât postul Paștilor. (Moara cu noroc)
    • — Cum să-i fac ? — Ce-mi pasă mie ! ? Fă-i rând și atât ! Cum ? asta-i treaba ta. (Moara cu noroc)