Noun: minune
Long Infinitive of Verb:
Nominative
| Sg. Indef. | minune |
| Sg. Def. | minunea |
| Pl. Indef. | minuni |
| Pl. Def. | minunile |
Genitive
| Sg. Indef. | minuni |
| Sg. Def. | minunii |
| Pl. Indef. | minuni |
| Pl. Def. | minunilor |
Vocative
| Singular | minune; minuneo |
| Plural | minunilor |
Sample Sentences
Nouns inflected like minune
reprezentațiune,
incinerațiune,
uricire,
sfiire,
rezidire,
răspântene,
răspândire,
adițiune,
condițiune,
secure,
secere,
milionime,
situațiune,
argintuire,
inspirațiune,
bălăngănire,
însușire,
redistribuire,
lecțiune,
săpunire, etc. (List truncated at 20 nouns)
Etymology
Probably from an earlier form *mirune, from a Vulgar Latin *miriō, *miriōnem, from Latin mīror; alternatively derived from Romanian mira, perhaps through a verb *miruna. See: Latin Nouns '
mīror'.
Translations