Noun: limbă
Long Infinitive of Verb:
Nominative
| Sg. Indef. | limbă |
| Sg. Def. | limba |
| Pl. Indef. | limbi |
| Pl. Def. | limbile |
Genitive
| Sg. Indef. | limbi |
| Sg. Def. | limbii |
| Pl. Indef. | limbi |
| Pl. Def. | limbilor |
Vocative
| Singular | limbă; limbo |
| Plural | limbilor |
Sample Sentences
Nouns inflected like limbă
fermecătură,
tușinătură,
altoitură,
junghetură,
ridicătură,
duplicătură,
sarică,
manichiură,
scoică,
zvinduitură,
mișcătură,
prădătură,
sipică,
sugătură,
tremurătură,
dibuitură,
lucrătură,
olecăitură,
începătură,
comisură, etc. (List truncated at 20 nouns)
Etymology
Inherited from Latin lingua. Compare Aromanian limbã. For the /ɡʷ/ > /b/ sound change, cf. Sardinian limba. See: Latin Nouns '
lingua', Latin Nouns '
lingua'.
Verbs referencing "limbă"
German Nouns
Zunge.
Translations