dibuitură – Romanian noun declension

Romanian noun forms of dibuitură

Noun: dibuitură
Long Infinitive of Verb:

Nominative

Sg. Indef.dibuitură
Sg. Def.dibuitura
Pl. Indef.dibuituri
Pl. Def.dibuiturile

Genitive

Sg. Indef.dibuituri
Sg. Def.dibuiturii
Pl. Indef.dibuituri
Pl. Def.dibuiturilor

Vocative

Singulardibuitură; dibuituro
Pluraldibuiturilor

Sample Sentences

Etymology

From dibui + -tură.

Translations