Noun: paraulă
Long Infinitive of Verb:
Nominative
| Sg. Indef. | paraulă |
| Sg. Def. | paraula |
| Pl. Indef. | paraule |
| Pl. Def. | paraulele |
Genitive
| Sg. Indef. | paraule |
| Sg. Def. | paraulei |
| Pl. Indef. | paraule |
| Pl. Def. | paraulelor |
Vocative
| Singular | paraulă; paraulo |
| Plural | paraulelor |
Sample Sentences
Nouns inflected like paraulă
sfârlă,
botelniță,
palestră,
sfeclă,
endopericardită,
sforță,
mesapică,
mesalină,
mucarniță,
săpoaică,
mânzoaică,
turbosuflantă,
paraglobină,
ustensilă,
serată,
serină,
sepală,
sezină,
seanță,
sedilă, etc. (List truncated at 20 nouns)
Etymology
Probably inherited from Latin parabola, from Ancient Greek παραβολή (parabolḗ). Compare Italian parola, cf. also Albanian përrallë. Doublet of parabolă, parolă, and palavră. See: Latin Nouns '
parabola', Latin Nouns '
parabola', Ancient Greek Nouns '
παραβολή', Italian Nouns '
parola'.
Translations