custură – Romanian noun declension

Romanian noun forms of custură

Noun: custură
Long Infinitive of Verb:

Nominative

Sg. Indef.custură
Sg. Def.custura
Pl. Indef.custuri
Pl. Def.custurile

Genitive

Sg. Indef.custuri
Sg. Def.custurii
Pl. Indef.custuri
Pl. Def.custurilor

Vocative

Singularcustură; custuro
Pluralcusturilor

Sample Sentences

  • дѧчїй лега́ᲅ̾ преѡ рѡ́ᲅѫ бъᲅꙋ́ᲅѫ кꙋ̀ кꙋсᲅꙋ́рї а҆скꙋцѫ́ᲅе ръсᲅᲂгᲂли́рѫ рѡ́ᲅа[…] (Hence, with him tied to a wheel inlaid with sharp blades, they rolled the wheel […]) [1682, Dosoftei, Viața și petreacerea svinților [Lives and Deaths of the Saints], Iași, folio 421ᵛ:]
  • Лꙋа́ци къці́иле чѣ́ле де а҆ра́м҆ъ ден̾ ми́ж꙽локꙋл̾ че́лор꙽ а҆́рши,[…] Шѝ фъ̀ прѐ ѧ҆́ле кꙋсᲅꙋ́рн бъᲅꙋ́ᲅе, пꙋ́нере жѫр̾ᲅъ́в̾никꙋлꙋй,[…] (Remove the censers from the charred remains […] Hammer the censers into sheets to overlay the altar […]) [1688, Bucharest Bible, Numbers 16:37–38, page 108 (р҃и):]
  • Ачѣстъ трѣбъ се фаче кꙋ маре юцѣлъ прін ажꙋторꙋл ꙋиеі̆ ꙋнелте алкътꙋітъ дін о коадъ де саръ лꙋнгъ ші авѫнд ꙟн върф о кꙋстꙋръ латъ ші тъетоаре ꙟмбꙋкатъ ꙟн коадъ. (This job is done with great expedition with the help of a tool comprised of the handle of a spade, long and having at the end a wide and sharp blade joined at the tip.) [1845, Ion Ionescu de la Brad, Calendar pentru bunul gospodar [Almanac for the good husbandman], Iași, page 81:]
  • Acolo, oricând un țăran a răsturnat cu fierul plugului o oală veche, un ciocan de piatră sau o custură de bronz, el o duce du mândrie la muzeul din Copenhaga, unde descoperirea lui e așezată cu onoare în dulapuri, alături cu numele dăruitorului. (There, whenever a peasant turns over with his plough an old pot, a stone hammer or a bronze knife, he proudly takes it to the museum in Copenhagen, where his discovery is placed with honour in the collections, together with the name of the donor.) [1872, Alexandru Odobescu, “Artele în România în periodul preistoric [The arts in Romania in the prehistoric period]”, in Petre V. Haneș, editor, Artele în România (Căminul; 139–140), Bucharest: H. Steinberg, page 37:]
  • […]a tăiat gâtul copiluluĭ cu o custură, a șters custura de sânge pe cămașa de noapte a împărăteseĭ, a vârât custura sub căpătâiul eĭ, şi după aia s’a dus de s’a culcat. ([…] he slit the child’s neck with a knife, wiped the knife of blood in the empress’ nightgown, hid the knife under her pillow, and then went to sleep.) [1893, Dumitru Stăncescu, “Fata din sfeșnic [The maid from the candlestick]”, in Alte basme culese din gura poporului [Other fairy tales gathered from the mouth of the people], Bucharest, page 165:]
  • Eŭ mĕ suiĭ pe-un cuiŭ și până’n alt rênd nu v’o maĭ spuĭ, — mĕ suĭ pe-o custură ruginósă și póte că povestea fu cam mincinósă. (I went up on an iron nail and I won’t tell it again; I went up on a rusty knife, and the story was perhaps a bit untruthful.) [1888, Ion Pop-Reteganul, “Din fată―fecior [From maid―a boy]”, in Povești ardelenești [Transylvanian folktales], part 3, Brașov, page 26:]
  • Impregiurul grópei fac un cerc de chilți peste care pun prav de pușcă, cari apoi se aprind și arḑênd șciutórea cu o custură (cuțit reu) in mână, ḑice:[…] (Around the grave they make a ring of tow over which they pour gunpowder, which are then lit up; and while they burn, the knowing woman, with a custură (bad knife) in her hand, says: […]) [1892 March 29, Sofronie Liuba, Aurelie Iana, “Muroniul [The Moroi]”, Medicina poporală [Folk medicine] (46), in Familia, volume 28, number 13, Oradea, page 147:]
  • Dar examina cu atât mai minuțios custurile ce i se aduceau spre reparare. Într’adevăr că erau custuri! Cuțitele de pe sate, tăind mai mult în ceapă, în curechiu, în castraveţi și ardei, nu mai aveau nici o strălucire, numai tăișul mai lumina puțin, încolo întunerec, rugină, strat împietrit din mâzga alimentelor pe cari le spintecase. (But he’d all the more carefully examine the rusty knives he was brought to repair. Pieces of junk were they indeed! The villagers’ knives, cutting mostly onions, cabbage, cucumbers and peppers, had no shine anymore―only the edge would light up a little, otherwise darkness, rust, hardened layer of the residue of the foods they had chopped.) [1914 April 16, Ion Agârbiceanu, “Părinte și fiu [Father and son]”, in Luceafărul, year 13, number 8, Sibiu, page 233:]
  • Glaciația din pleistocen a fost cea care a imprimat Retezatului aspectul său caracteristic din zona înaltă, transformând vechiul monadnok într-un sistem de custuri și vîrfuri piramidale. (It was the Pleistocene Ice Age that gave the Retezat the characteristic look of its high zone, turning the ancient monadnock into a system of ridges and pyramidal peaks.) [1969 March–April, Gheorghe Niculescu, “Munții Retezatului și parcul lor național [The Retezat Mountains and their national park]”, in Terra, number 2, Bucharest: Romanian Society of Geographical Sciences, page 51:]

Etymology

1. Derived from Latin cōs (“whetstone”) through the probable intermediary *cuțitură (“something sharpened with a whetstone”). This form is attested at a later date in northern Moldova, though it may be a result of folk etymology. Thus related to cuțit (“knife”) and ascuți (“sharpen”).
2. The reduction of the syllable -ți- to -s- is also attested in words like negustor (from neguțător).
3. First attested in 1682. See: Latin Nouns 'cōs'.

Verbs referencing "custură"

Bulgarian Nouns костура.

Translations